(în care autorul sugerează că nu se simte nici
artist nici poet nici ceva care să aibă vreo legătură
cu numele lui cel care va fi strigat la posibila
judecată de apoi)
să fii ars poetic de-o iubire ca-n telenovele
să fii cuvânt de cuvânt într-o lume plictisită de cuvinte
între scylla iubirii de înţelepciune
şi charybda historiei iubirii de nebunie
între colţii-n amor ai instinctelor iubirea de tine
şi zâmbetul de silicon al zeiţei Raţiune
să vrei să înşeli doar cuvintele
şi să te trezeşti dimineaţa-n aer
iubit doar de stele ce portocala mea să mai trăieşti
calofil la umbra unei academii de cartier
şi să faci insolaţie la becuri
mai bine-ţi aprinzi cuvintele-n cap
şi iubita cosmică tot pe-acolo
în ritmuri stresante de hip-hop clasic
când a simţit că devine cinic zeul a ales răstignirea
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu