marți, 3 iunie 2008

un poem ca un inspector de suflete lipsit de umor

istorii vechi cu moarte înarmate până-n dinţi
istorii cu gheare de sfinx sfâşiind vestale de mucava
zei îmblânzind cuvinte mai crude şi mai absente
decât tiranozaurii cuvintele de iubire

mmmda. orice iubire-i o atlantidă. veşnic tinere
istoric deasupra fericirii
te invit printre ruine în praful şi piatra din mine
să mă sapi până-n pânzele albe ale caravelei
ce mă duce-n americi scufundate
să descopăr sufletele iubitelor mântuit de mântuială

cheamă şi pe klio chiar de ne înşeală mereu
cu zeul morţii. surâsul ei mereu dulce ca o cruce
şi sub lumina semilunii să ne reîncarnăm bucuriile

Niciun comentariu: