eu un biet satir născut pe malul iordanului
m-am sisificat de nebun cu tine
rostogolindu-te la nesfârşit prin veşminte
de purpură oh sa ga po kypris badalina
la nesfârşit te urc spre braţele mele spre mângâieri
spre naiul meu făurit din umbra frumuseţii să te cânt
mării-n furie dezvăluită să te arunc din înaltul
plăcerii să te zdrobeşti odată de zâmbetul acela al tău
chinuitor ca o erinie destrăbălată
urmărindu-mă
întrucât eu sunt cel care ucide iubirea-n fiecare
clipă
apoi uranizii l-au auzit pe sfântul pavel
dar eu nu-mi mai puteam ascunde coarnele iubirii
pentru tine badalina mă rostogoleam acum singur
spre amintirea ta greu transpirându-mi cuvintele
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu